Vremea..

Oricât m`aş strădui cred că nu am să înţeleg niciodată vremea.Explicaţii ştiintifice nu am să caut,nu sunt suficiente pentru mine.Într`o lume dominată de sentimente,demonstraţia pe baza ştiinţei este ca şi inexistentă,insuficientă.Urăsc ploaia,sincer,o urăsc!Nu inţeleg,de ce de săptămâni întregi plouă într`una,e vară şi totuşi,parcă nu prea e,mă simt exact ca şi în septembrie,pregătită de o toamnă ploioasă şi de o iarnă lungă şi geroasă în care singurul surâs al soarelui este cel din inima mea.Poate că ploaia a venit ca o lecţie pentru mine.Nu am ştiut să mă bucur suficient de soare.E ca la bancă,sau ca şi în afaceri,primeşti ceva,însă dacă nu şti să`l dezvolţi îţi va fi luat.Deşi soarele era present pe cer,falnic,poate,în inima mea era ploaie,astfel m`am închis în mine şi în loc să las razele călduţe ale soarelui să mă înveselească ,am lăsat ploaia să pună stăpânire pe inima mea.Acum,ploua afară,dar vreau SOARE!Ploaia controlează tot,cer,pamânt şi oameni.Nu poate un surâs senin sau dragostea inocentă a doi copii să schimbe vremea,în schimb poate transforma oamenii.Zilele trecute îmi zicea o vecină că intră în depresie de la ploaie,ei bine şi eu simţeam acelaşi lucru,până când,făcând ce`mi place şi ce mă face fericită am uitat complet că afară plouă,pur şi simplu nu mai conta,pentru mine era soare.Chiar dacă vremea mă ţinea blocată în casă,prefer să stau într`un loc călduţ şi să mă gândesc la moment pline de bucurie,sufletul,parcă trage perdeaua de nori la o parte şi lasă soarele să`şi facă treaba.Crede`ţi`mă FUNCŢIONEAZĂ!Există o foarte mare legătură între vreme şi starea de spirit.Sentimentele nobile sunt singurele care pot face ca în viaşa noastă să fie în permanenţă soare.Probabil că nu am să reuşesc să desluşesc niciodată misterele vremii şi nici legătura ei cu noi,însa am reuşit să descopăr că în spatele fiecărei feţe se ascunde o întreagă lume pe care o laşi sau nu să iasă la suprafaţa şi să fie influenţată cu adevarat de ceea ce ne înconjoară.